Credeți că vă veți schimba practicile didactice în urma experienței din cadrul cursului DECODE?

Credeți că vă veți schimba practicile didactice în urma experienței din cadrul cursului DECODE?#decodetraining #decodecromania

Participarea la cursul DECODE mi-a întărit convingerea că nu putem face educație de calitate, în zilele noastre, fără a utiliza responsabil tehnologia. M-a ajutat să înțeleg cât de importantă este colaborarea reală și să întâlnesc oameni dedicați școlii și elevilor. Cornelia Melcu

DASCĂL ÎN SECOLUL XXI- PROVOCAREA TEHNOLOGIEI

Rezumat: A fi dascăl în lumea de astăzi este o continuă și adevărată provocare. Lumea se schimbă cu o viteză uimitoare, prin urmare și școala, înțeleasă ca spațiu, mediu și concept. Nu mai este de ajuns să ne referim, când vorbim despre școală, doar la un mediu în care se face educație cu specialiști, ci trebuie să ne gândim la tot ceea ce este legat de formarea noilor generații și la ceea ce este, cu adevărat, factor de schimbare și de progres, începând chiar cu o simplă lecție desfășurată de un profesor cu elevii săi, în clasă.

Cuvinte-cheie: învățământ primar, învățare bazată proiect, învățare bazată pe investigație

1. Introducere

Lumea se schimbă cu o viteză uimitoare, prin urmare și școala, înțeleasă ca spațiu, mediu și concept. Nu mai este de ajuns să ne referim, când vorbim despre școală,  doar la un mediu în care se face educație cu specialiști, ci trebuie să ne gândim la tot ceea ce este legat de formarea noilor generații și la ceea ce este, cu adevărat, factor de schimbare și de progres, începând chiar cu o simplă lecție desfășurată de un profesor cu elevii săi, în clasă. Adaptarea la aceste provocări se face pas cu pas, zi de zi, cu răbdare, dăruire și, mai ales, deschidere.

2. Provocări

În școală avem astăzi așa numiții „     nativi digitali”. Ei sunt prieteni cu tehnologia, caută rapid informații, înțeleg mai ușor conceptele cu suport tehnologic și își pierd răbdarea, rapid, dacă nu primesc, mereu, un nou stimul. Îi vedem în fiecare zi pe stradă, în parcuri, în magazine, în băncile din instituțiile de învățământ de orice nivel. Ca profesor, avem o mare dilemă: cum să organizăm procesul instructiv- educativ din clasă în așa fel încât să-l facem pe acest tip de elev să participe, să se dezvolte, să îndeplinească obiectivele educaționale stabilite? Răspunsul se află în fiecare cadru didactic ce înțelege că el este cel ce trebuie să se adapteze și nu elevul. 

2.1. Tehnologia în clasă

A utiliza tehnologia în clasă este, prin urmare, aproape obligatoriu. Sintetizând, pe baza literaturii de specialitate, trăsăturile comune ale practicilor și dominantelor învățării tinerelor generații sunt: (a) accesul rapid la informații prin accesarea Internetului; (b) accesul întâmplător (nesistematizat) la informații, devenind capabile să gestioneze în timp acest flux discontinuu de informații și să îi aloce sensuri și semnificații; (c) capacitatea să desfășoare procese paralele, cu o predispoziție spre multitasking; (d) deschidere spre comunicare, colaborare și participare, ceea ce conduce la o transformare profundă la nivel de rol, din privitori pasivi, observatori ai evenimentelor, auditori în creatori, activiști și participanți; (e) motivația oferită de interesul (pentru) co-vârstnici(lor) – feedback-urile sunt solicitate, se succed foarte rapid, impun luări de poziții etc.; (f) manifestarea predilectă pentru imagini în defavoarea textului – abilitățile de reprezentare iconică (de ex. prin emoticoane etc.) care tind să înlocuiască abilitățile de redactare, apărând un alt limbaj, paralel celui scris; (g) manifestarea nevoii de gratificare instantanee și recompense dese, imediat după efectuarea unei operații sau a unei sarcini de învățare, cu impact negativ asupra capacității de stabilire de obiective pe termen lung (Popovici, 2015).

Urmează, firește, o altă provocare: când, cum, și cât anume folosim tehnologia în timpul orelor, la care adăugăm și ce tip de tehnologie alegem? Răspunsul corect este: în funcție de abilitățile/competențele pe care dorim să le formăm și de obiectivele stabilite.

3. Învățarea prin proiect

În România, vorbim de curriculum integrat și bazat pe legături interdisciplinare, încă din învățământul preșcolar. Acum se lucrează la noul curriculum pentru liceu și este în implementare cel pentru gimnaziu. Un astfel de curriculum poate fi abordat, cel mai ușor și eficient, prin utilizarea învățării prin proiect ca metodă, mijloc și chiar formă de organizare a activității în clasă. Integrarea proiectelor în curriculum ar trebui să înceapă  din faza de proiectare a materiei de studiu- de exemplu, la clasele primare, în loc de unități tematice de genul: „Bine ai venit la școală”, „Toamna”, Iarna”, Primăvara” și „Vara”, putem planifica atâtea unități câte proiecte vom desfășura, în timpul unui an școlar (ex. „Noi, albinele...” – dacă suntem clasa Albinuțelor, „Să deschidem porțile Universului!”, Ce sunt dinozaurii?” ș.a.m.d). Proiectarea se face, în afara particularităților de vârstă, și în funcție de interesele elevilor: așa ne asigurăm că vor fi motivați să învețe.

Un exemplu de proiect total integrat în curriculum și desfășurat cu elevi de clasa a III-a este „Deschideți porțile Universului/Open the Gates to the Universe”, un proiect ale cărui rezultate sunt încărcate pe platforma eTwinning. Ce este eTwinning? eTwinning (https://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm ) este comunitatea şcolilor din Europa. Acesta oferă personalului didactic (profesori, directori, bibliotecari etc.) ce activează în şcolile din ţările europene participante o platformă de comunicare, colaborare, demarare proiecte şi schimb de informaţii, pe scurt, un spaţiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă comunitate educaţională din Europa.

Iată câteva exemple de integrare în curriculum a proiectului amintit mai sus: în clasele de limbă și de comunicare elevii au vorbit despre parteneri, despre locurile, tradițiile și obiceiurile specifice. Ei au învățat câteva cuvinte de bază -legate de starea vremii- în limbile partenerilor. Au creat texte- atât în ​​limba engleză cît și în limba română; au descris viața în spațiu și fenomene astronomice. De asemenea, au discutat pe subiect cu ceilalți parteneri, pe parcursul mai multor întâlniri online organizate și au scris povestiri scurte în limba engleză. În timpul lecțiilor TIC, au folosit dispozitive diferite pentru a crea jocuri online și chestionare, au făcut fotografii și le-au editat, au căutat și descoperit informații legate de subiect. Cum s-a folosit tehnologia? Elevii au creat  jocuri online, au încărcat prezentarea clasei pe padlet, au creat un dicționar meteorologic multilingv conținând cuvinte de bază, au realizat experimente, au creat chestionare (folosind GoogleDocumente și kahoot), au creat jurnalul unui astronaut în comun, au  împărtășit informații  despre astronomi celebri și astronauți , au creat o broșură pentru a descrie călătoria lui Yuri- o marionetă astronaut care a călătorit din țară în țară (iisuu), au construit macheta navetelor  Rosetta și Philae din hârtie și au descris călătoria acestora și au răspuns la chestionarul de evaluare. Au împărtășit  toată activitatea depusă, prin încărcarea în spațiul virtual  și pe blog.

Fig. 1. Evaluare online utilizând instrumentul KAHOOT

În cadrul orelor de arte au creat cărți, postere, desene și picturi. Au învățat cântece la  muzică, iar la ed. fizică au făcut experimente în aer liber (cum ar fi calcularea distanței dintre planetele din sistemul nostru solar, folosind o scală). La dezvoltare personală, elevii au găsit soluții la diferite probleme (ex. Cum ai supraviețui în spațiu?) și și-au prezentat activitatea lor din proiect  colegilor din școală, profesorilor și părinților. La  matematică și științe au aflat despre Calea Lactee, Sistemul Solar, vreme, misiuni spațiale, astronauți și astronomi celebri. Au calculat, au rezolvat probleme, au făcut experimente și au explicat fenomene naturale specifice legate de viața în spațiu. Pentru desfășurarea acestor lecții/activități, s-a folosit metoda învățării bazate pe investigație, pentru a le stimula copiilor gândirea și pentru a le facilita însușirea de noi cunoștințe. O metodă care îi scoate din logica învățării pasive și îi ajută să își facă propriul traseu de învățare. Cum? Profesorul adresează întâi întrebări cheie, iar apoi, prin experimente, elevii află răspunsurile.

Fig. 1. Experimente- învățarea bazată pe investigație

Proiectul a câștigat, în anul 2017, Premiul Anual European eTwinning „Marie Curie” pentru științe și Premiul Național eTwinning pentru învățământ primar în 2016. Rezultatele acestuia sunt disponibile aici: https://twinspace.etwinning.net/12520/home.

Există o mulțime de resurse pe care le putem folosi în clasă, pe diferite platforme de învățare ale diverselor proiecte europene. Amintim aici SCIENTIX (http://www.scientix.eu/home ). Scientix este comunitatea învățământului științific din Europa și este susţinut prin programul H2020 al Comisiei Europene – proiectul Scientix 3 (convenţie de subvenţie nr. 730009), coordonat de European Schoolnet (EUN) din Belgia.

 Mai amintim și resursele ESERO (http://www.esero.ro/ )- programul de educație al Agenției Spațiale Europene (ESA), resurse foarte utile pentru predarea disciplinelor STEM (științe, tehnologie și matematică).   

4. Concluzii

A fi dascăl este o mare responsabilitate și o onoare. Dacă ne dorim ca elevii de astăzi să devină cetățeni responsabili în viitor, este necesar să ne adaptăm demersul didactic nevoilor și intereselor lor, pentru a-i motiva spre învățare. Școala trebuie să fie un mediu prietenos, colaborativ, deschis: un loc unde echipele formate din elevi, profesori, părinți să se dezvolte împreună.

Referințe

Popovici, A. (2015, octombrie 26-28). Eu învăț, tu înveți … Ce teorii ale învățării funcționează astăzi din perspectiva teoriilor învățării? Conferința „Acces la literatura științifică: Actualizarea sistemului de învățământ și de cercetare din România. Modele de cercetare și publicare”, ediția a IV-a, București, România.

Studiu publicat în volumul Educația românească de-a lungul unui secol. Trecut, prezent, viitor. Volum aniversar 1918- 2018, Ed. Universității Transilvania din Brașov, 2018, ISBN 978-606-19-1038-0