Credeți că vă veți schimba practicile didactice în urma experienței din cadrul cursului DECODE?#decodetraining #decodecromania
Participarea la cursul DECODE mi-a întărit convingerea că nu putem face educație de calitate, în zilele noastre, fără a utiliza responsabil tehnologia. M-a ajutat să înțeleg cât de importantă este colaborarea reală și să întâlnesc oameni dedicați școlii și elevilor. Cornelia Melcu
DASCĂL ÎN SECOLUL XXI-
PROVOCAREA TEHNOLOGIEI
Rezumat: A fi dascăl în lumea de astăzi este o continuă și
adevărată provocare. Lumea se schimbă cu o viteză uimitoare, prin urmare și
școala, înțeleasă ca spațiu, mediu și concept. Nu mai este de ajuns să ne referim,
când vorbim despre școală, doar la un mediu în care se face educație cu
specialiști, ci trebuie să ne gândim la tot ceea ce este legat de formarea
noilor generații și la ceea ce este, cu adevărat, factor de schimbare și de
progres, începând chiar cu o simplă lecție desfășurată de un profesor cu elevii
săi, în clasă.
Cuvinte-cheie: învățământ
primar, învățare bazată proiect, învățare bazată pe investigație
1. Introducere
Lumea se schimbă cu o viteză uimitoare, prin urmare și școala, înțeleasă ca
spațiu, mediu și concept. Nu mai este de ajuns să ne referim, când vorbim
despre școală, doar la un mediu în care
se face educație cu specialiști, ci trebuie să ne gândim la tot ceea ce este legat
de formarea noilor generații și la ceea ce este, cu adevărat, factor de
schimbare și de progres, începând chiar cu o simplă lecție desfășurată de un
profesor cu elevii săi, în clasă. Adaptarea la aceste provocări se face pas cu
pas, zi de zi, cu răbdare, dăruire și, mai ales, deschidere.
2. Provocări
În școală avem astăzi așa numiții „ nativi
digitali”. Ei sunt prieteni cu tehnologia, caută rapid informații, înțeleg mai
ușor conceptele cu suport tehnologic și își pierd răbdarea, rapid, dacă nu
primesc, mereu, un nou stimul. Îi vedem în fiecare zi pe stradă, în parcuri, în
magazine, în băncile din instituțiile de învățământ de orice nivel. Ca
profesor, avem o mare dilemă: cum să organizăm procesul instructiv- educativ
din clasă în așa fel încât să-l facem pe acest tip de elev să participe, să se
dezvolte, să îndeplinească obiectivele educaționale stabilite? Răspunsul se
află în fiecare cadru didactic ce înțelege că el este cel ce trebuie să se
adapteze și nu elevul.
2.1. Tehnologia în clasă
A utiliza tehnologia în clasă este, prin urmare,
aproape obligatoriu. Sintetizând, pe baza literaturii de specialitate,
trăsăturile comune ale practicilor și dominantelor învățării tinerelor
generații sunt: (a) accesul rapid la informații prin accesarea Internetului;
(b) accesul întâmplător (nesistematizat) la informații, devenind capabile să
gestioneze în timp acest flux discontinuu de informații și să îi aloce sensuri
și semnificații; (c) capacitatea să desfășoare procese paralele, cu o
predispoziție spre multitasking; (d) deschidere spre comunicare, colaborare și
participare, ceea ce conduce la o transformare profundă la nivel de rol, din
privitori pasivi, observatori ai evenimentelor, auditori în creatori, activiști
și participanți; (e) motivația oferită de interesul (pentru) co-vârstnici(lor)
– feedback-urile sunt solicitate, se succed foarte rapid, impun luări de
poziții etc.; (f) manifestarea predilectă pentru imagini în defavoarea textului
– abilitățile de reprezentare iconică (de ex. prin emoticoane etc.) care tind
să înlocuiască abilitățile de redactare, apărând un alt limbaj, paralel celui
scris; (g) manifestarea nevoii de gratificare instantanee și recompense dese,
imediat după efectuarea unei operații sau a unei sarcini de învățare, cu impact
negativ asupra capacității de stabilire de obiective pe termen lung (Popovici,
2015).
Urmează, firește, o altă provocare: când, cum, și
cât anume folosim tehnologia în timpul orelor, la care adăugăm și ce tip de
tehnologie alegem? Răspunsul corect este: în funcție de
abilitățile/competențele pe care dorim să le formăm și de obiectivele
stabilite.
3. Învățarea prin proiect
În România, vorbim de curriculum integrat și
bazat pe legături interdisciplinare, încă din învățământul preșcolar. Acum se
lucrează la noul curriculum pentru liceu și este în implementare cel pentru
gimnaziu. Un astfel de curriculum poate fi abordat, cel mai ușor și eficient,
prin utilizarea învățării prin proiect ca metodă, mijloc și chiar
formă de organizare a activității în clasă. Integrarea proiectelor în
curriculum ar trebui să înceapă din faza
de proiectare a materiei de studiu- de exemplu, la clasele primare, în loc de
unități tematice de genul: „Bine ai venit la școală”, „Toamna”, Iarna”,
Primăvara” și „Vara”, putem planifica atâtea unități câte proiecte vom desfășura,
în timpul unui an școlar (ex. „Noi, albinele...” – dacă suntem clasa
Albinuțelor, „Să deschidem porțile Universului!”, Ce sunt dinozaurii?” ș.a.m.d).
Proiectarea se face, în afara particularităților de vârstă, și în funcție de
interesele elevilor: așa ne asigurăm că vor fi motivați să învețe.
Un exemplu de proiect total integrat în
curriculum și desfășurat cu elevi de clasa a III-a este „Deschideți porțile
Universului/Open the Gates to the Universe”, un proiect ale cărui rezultate
sunt încărcate pe platforma eTwinning. Ce este eTwinning? eTwinning (https://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm
) este comunitatea şcolilor din Europa. Acesta oferă personalului didactic
(profesori, directori, bibliotecari etc.) ce activează în şcolile din ţările
europene participante o platformă de comunicare, colaborare, demarare proiecte
şi schimb de informaţii, pe scurt, un spaţiu în care să simtă că fac parte din
cea mai palpitantă comunitate educaţională din Europa.
Iată câteva exemple de integrare în curriculum
a proiectului amintit mai sus: în clasele de limbă și de comunicare elevii au
vorbit despre parteneri, despre locurile, tradițiile și obiceiurile specifice.
Ei au învățat câteva cuvinte de bază -legate de starea vremii- în limbile
partenerilor. Au creat texte- atât în limba engleză cît și în limba română;
au descris viața în spațiu și fenomene astronomice. De asemenea, au discutat pe
subiect cu ceilalți parteneri, pe parcursul mai multor întâlniri online
organizate și au scris povestiri scurte în limba engleză. În timpul lecțiilor TIC, au folosit dispozitive
diferite pentru a crea jocuri online și chestionare, au făcut fotografii și
le-au editat, au căutat și descoperit informații legate de subiect. Cum s-a
folosit tehnologia? Elevii au creat
jocuri online, au încărcat prezentarea clasei pe padlet, au creat un
dicționar meteorologic multilingv conținând cuvinte de bază, au realizat
experimente, au creat chestionare (folosind GoogleDocumente și kahoot), au
creat jurnalul unui astronaut în comun, au
împărtășit informații despre
astronomi celebri și astronauți , au creat o broșură pentru a descrie călătoria
lui Yuri- o marionetă astronaut care a călătorit din țară în țară (iisuu), au
construit macheta navetelor Rosetta și
Philae din hârtie și au descris călătoria acestora și au răspuns la
chestionarul de evaluare. Au împărtășit
toată activitatea depusă, prin încărcarea în spațiul virtual și pe blog.
Fig. 1. Evaluare online utilizând
instrumentul KAHOOT
În cadrul orelor de arte au creat cărți,
postere, desene și picturi. Au învățat cântece la muzică, iar la ed. fizică au făcut
experimente în aer liber (cum ar fi calcularea distanței dintre planetele din
sistemul nostru solar, folosind o scală). La dezvoltare personală, elevii au
găsit soluții la diferite probleme (ex. Cum ai supraviețui în spațiu?) și și-au
prezentat activitatea lor din proiect
colegilor din școală, profesorilor și părinților. La matematică și științe au aflat despre Calea
Lactee, Sistemul Solar, vreme, misiuni spațiale, astronauți și astronomi
celebri. Au calculat, au rezolvat probleme, au făcut experimente și au explicat
fenomene naturale specifice legate de viața în spațiu. Pentru desfășurarea
acestor lecții/activități, s-a folosit metoda învățării bazate pe
investigație, pentru a le stimula copiilor gândirea și pentru a le facilita
însușirea de noi cunoștințe. O metodă care îi scoate din logica învățării
pasive și îi ajută să își facă propriul traseu de învățare. Cum? Profesorul
adresează întâi întrebări cheie, iar apoi, prin experimente, elevii află
răspunsurile.
Fig. 1. Experimente- învățarea bazată
pe investigație
Proiectul a câștigat, în anul 2017, Premiul Anual European eTwinning „Marie
Curie” pentru științe și Premiul Național eTwinning pentru învățământ primar în
2016. Rezultatele acestuia sunt disponibile aici: https://twinspace.etwinning.net/12520/home.
Există o mulțime de resurse pe care le putem folosi în clasă, pe diferite
platforme de învățare ale diverselor proiecte europene. Amintim aici SCIENTIX (http://www.scientix.eu/home
). Scientix este comunitatea învățământului științific din Europa și este
susţinut prin programul H2020 al Comisiei Europene – proiectul Scientix 3
(convenţie de subvenţie nr. 730009), coordonat de European Schoolnet (EUN) din
Belgia.
Mai amintim și resursele ESERO (http://www.esero.ro/ )- programul de
educație al Agenției Spațiale Europene (ESA), resurse foarte utile pentru
predarea disciplinelor STEM (științe, tehnologie și matematică).
4. Concluzii
A fi dascăl
este o mare responsabilitate și o onoare. Dacă ne dorim ca elevii de astăzi să
devină cetățeni responsabili în viitor, este necesar să ne adaptăm demersul
didactic nevoilor și intereselor lor, pentru a-i motiva spre învățare. Școala
trebuie să fie un mediu prietenos, colaborativ, deschis: un loc unde echipele
formate din elevi, profesori, părinți să se dezvolte împreună.
Referințe
Popovici, A.
(2015, octombrie 26-28). Eu învăț, tu înveți … Ce teorii ale învățării
funcționează astăzi din perspectiva teoriilor învățării? Conferința „Acces la
literatura științifică: Actualizarea sistemului de învățământ și de cercetare
din România. Modele de cercetare și publicare”, ediția a IV-a, București,
România.
Studiu publicat în volumul Educația
românească de-a lungul unui secol. Trecut, prezent, viitor. Volum aniversar
1918- 2018, Ed. Universității Transilvania din Brașov, 2018, ISBN
978-606-19-1038-0
